Siteul Bisericii Udricani din Bucureşti
Îl găsiţi aici. Sfânta Biserică este în reconstrucţie.
Pr. Dorin
Un site al teologului romano-catolic Emil Dumea
Îl găsiţi aici. Aveţi de-a face în această locaţie cu întreaga istorie a Bisericii din perspectivă romano-catolică în limba română, ştiri despre vizita papei Ioan în România şi primele două numere din Dialog Teologic ( ortodox-catolic).
Pr. Dorin
Emil Dumea, “Istoria Bisericii până în sec. XII”
Un tratat teologic romano-catolic, publicat la Iaşi, 1999, în format html, aici. Dacă o doriţi în format word, aici, are 184 de pagini.
Bibliografia cărţii. E vorba de vol. 1
BIBLIOGRAFIE
Acta Cypriani, CSEL 3.
Actele martirice, Bucuresti 1997.
ARY, M.V., Un dilemma ecclesiastico: la politica matrimoniale tra longobardi e franchi, AHP, Roma 1980.
ATTALIOTA, M., Historia (ed. Immanuel Bekker), Bonn 1853.
AUGUSTIN, Breviculus collationis cum Donatistis libri 3, PL, vol. 43, 613-706.
BARNEA, I., Din istoria Dobrogei, vol. 2, Bucuresti 1968.
BARNEA, I., Dinogetia-ville byzantine du Bas-Danube, în “Byzantina” 10(1980).
BARNEA, I., Monumente de arta crestina descoperite pe teritoriul R.P.R., în “Studii teologice”, 3-4 (1960).
BARNEA, I., Les monuments paléochrétiens de Roumanie, Vatican 1977.
BECK, H.G., Christliche Mission und politische Propaganda im byzantinischen Reich, în “La conversione al cristianesimo nell’Europa dell’alto medioevo”, Spoleto 1967.
BEDA VENERABILUL, Historia ecclesiastica , (ed. B. Colgrave), Oxford 1969.
BIHLMEYER, K.,- TUECHLE, H., Storia della Chiesa, vol. 1-4, Brescia 19854.
CÂMPINA, B., Le problème de l’apparition des états féodaux roumains, în “Nouvelles études d’histoire”, Bucuresti 1955.
CATTANEO, E., Il culto cristiano in Occidente; note storiche, Roma 19842.
CEDRENUS, G., Historiarum compendium (ed. Immanuel Bekker), CSHB, vol. 2, Bonn 1893.
CIPRIAN, Lettere scelte. Testo con introduzione e commento (ed. M. Gennaro), Catania 1953.
CIPRIAN, De Ecclesiae unitate, CSEL, vol. 3.
CIPRIAN, De lapsis, CSEL, vol. 3.
CLEMENT, Romanul, Epitre aux Corinthiens, SCH 167 (ed. A. Jaubert), Paris 1971.
Codex Theodosianus (ed. C. Pharr), Princeton 1952.
Collectio Avellana 116b, CSEL 35.
Conciliorum oecumenicorum decreta (ed. G., Alberigo. -A., Dossetti), Bologna 19733.
Cronica Fredegarii, 32 [MGHss rerum Merovingicarum, II 182].
DAMASUS PP., Epigrammata (ed. A. Ferrua) [Epigrammata Damasiana], Città del Vaticano 1942.
DANIÉLOU, J., – MARROU, H., Nuova storia della Chiesa, vol. 1-5, Casale Monferrato 19842.
DARROUZÈS, I., Listes synodales et Notitiae, în “Revue des études byzantines” (1970).
DAVID, P., În legatura cu rotonda de la Alba Iulia, în “Biserica Ortodoxa Româna”, 9-10(1978).
DELEHAYE, H., Analecta Bollandiana 51(1938).
Dizionario patristico e di antiquità cristiane, vol. 2, (ed. A. Bernardino), Casale Monferrato 1983.
Documente privind Istoria României (ed. E. de Hurmuzaki), vol. 1, Bucuresti 1951.
DUJEV, I., Medioevo bizantino-slavo, vol. I-III, Roma 1965-1971.
DVORNIK, F., Les slaves. Histoire et civilisation de l’antiquité aux debuts de l’époque contemporaine, Paris 1970.
EGINARDUS, Vita Caroli Magni [MGH SS. rerum Germanicarum, editia din 1911].
EUSEBE DE CÉSARÉE, Histoire ecclésiastique, Sch 31 (ed. G. Bardy), Paris 1978.
EUSEBIU DIN CEZAREEA, Sulla vita di Costantino (ed. L. Tartaglia), Napoli 1984.
FALBO, G., Il primato della Chiesa di Roma alla luce dei primi quattro secoli, Roma 1989.
FESTUGIÉRE, A. J., Actes du Concile de Calcédonie [Cahiers d'Orientalisme, IV], Geneva 1983.
Fontes Historiae Dacoromanae, vol. 2, Bucuresti 1970.
GABOR, I., Ierarhia catolica de rit latin din România (pro manuscripto), Bucuresti 1980.
Gli Apocrifi del Nuovo Testamento, vol. II, (ed. M. Erbetta), Casale Monferrato 1966.
GRIGORE DIN TOURS, Historia Francorum (ed. B. Krusch – W. Lewison), Paris 1951.
GRIVEC, F., Santi Cirillo e Metodio, Roma 1984.
GUARDUCCI, M., Pietro ritrovato, Verona 1970.
HENRI-IRÉNÉ, M., Istoria educatiei în antichitate, vol. 2, Bucuresti 1997.
HENRI-IRÉNÉ, M., Sfîntul Augustin si sfîrsitul culturii antice, Bucuresti 1997.
HERTLING, L., Istoria Bisericii, (editie îngrijita si traducere de E. Dumea], Iasi 1998.
Histoire religieuse de la Pologne [ed. Jerzy Koczowski, traducerea franceza de K. Michel], Paris 1987.
HOLTZMANN, W., Beiträge zur Reichs- und Papstgeschichte des hohen Mittelalters: Ausgewählte Aufsätze, Bonn 1957.
IERONIM, De viris illustribus, 1 PL, 23.
IONITA, A., Viata manastireasca în Dobrogea pâna în secolul al XII-lea, în “Studii teologice”, 1-2(1977).
IORDANES, Getica (ed. T. Mommsen) [MGH 1882].
IORGA, N., Byzance après Byzance, Bucuresti 1971.
IRINEU DIN LYON, Contro le eresie (ed. V. Dellagiacomo), 2 vol., Siena 1957.
KEMPF, F., Il papato dal secolo VIII alla metà del secolo XI, în “Problemi di storia della Chiesa”, Milano 1973.
LACTANTIU, De mortibus persecutorum (ed. L. Rusca), Milano 1957.
LAURENT, V., Les corpus des sceaux de l’Empire byzantin, vol. V,1, Paris 1963.
LAURENT, V.-BRATIANU, G.I., Recherches sur Vicine et Cetatea Alba, în “Echos d’Orient”, 181(1936).
LAVAUD, B., Antoine le Grand, père des moines. Sa vie par saint Athanase et autres textes, Lyon 1943.
LORTZ, J., Storia della Chiesa, vol. 1, Roma 19804.
MARICHAL, R., I primi cristiani della terra russa, Brescia 1988.
MARIUCCI, T., Omilie e Lettere di S. Leone Magno, Torino 1969.
MARIUS MERCATOR, Monumenta ad haeresim Nestoriana, PL, vol. 48.
MERCATI, A., Raccolta di concordati su materie ecclesiastiche tra la Santa Sede e le autorità civili, vol. 1, Vatican 1954.
MIHAILA, A., Inscriptii slave vechi de la Basarabi, în “Studii si cercetari lingvistice”, 1(1964).
MONACHESI, M., L’epistolario ignaziano, Roma 1925.
MONACHINO, V., Il canone 28 di Calcedonia, Aquila 1979.
MOREAU, J., La persécution du christianisme, Paris 1956.
Notitiae episcopatuum ecclesiae Constantinopolitanae (ed. J. Darrouzès), Paris 1981.
OBOLENSKY, D., The Byzantine Inheritance of Eastern Europe, Londra 1982.
OLTEANU, P., Aux origines de la culture slave dans la Transylvanie du nord et du Maramures, în “Romanoslavica”, 1(1958).
PASCU, S., Voievodatul Transilvaniei, vol. 1, Cluj 1971.
PASCU, S.-RUSU, M., Cetatea Dabâca, în “Acta Musei Napocensis” 5(1968).
PAUL, J., L’Église et la culture en Occident (IXe-XIIe siècle), Paris 1986.
PORTAL, R., La Russia, în “Storia universale dei popoli e delle civiltà”, vol. 17, Torino 1972.
PACURARIU, M., Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 1, Bucuresti 1980.
PACURARIU, M., Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, Bucuresti 1980.
QUASTEN, J., Patrologia, vol. 1-3, Casale Monferrato 19832.
RAHNER, H., Symbole der Kirche. Die Ekklesiologie des Väters (trad. it.: L’Ecclesiologia dei Padri), Roma 1971.
RICHÉ, P., Le scuole e l`insegnamento nell`Occidente cristiano dalla fine del V secolo alla metà dell`XI secolo, Roma 1985.
RIGHETTI, M., Manuale di storia liturgica, Milano 1945-1953
RUSU, M., Cetatea Moigrad si Portile Mesesului, în volumul “Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. Stefan Pascu”, Cluj 1974.
RYAN, J., The Early Irish Church and the See of Peter, în “Le chiese nei regni dell’Europa occidentale e i loro rapporti con Roma sino all’800″, vol. 2, Spoleto 1960.
Scriptores rerum Hungaricarum, 2 vol., Budapesta 1937-1938.
SPINEI, V., L’influence du Byzance et de la Russie sur les regions orientales de la Roumanie au premier quart du II-e millenaire à la lumière des sources archéologiques, în “Dacia”, 10(1975).
Storia della Chiesa, (ed. H. Jedin), vol. 1-10, Milano 1983-19844.
Storia della Chiesa cattolica (ed. J. Lenzenweger. Editia italiana îngrijita de L. Giovannini), Cinisello Balsamo 1989.
Storia della Chiesa, (ed. A. Fliche, V. Martin, J.B. Duroselle, E. Jarry), vol. 1-24, Torino 1979-1990.
Storia religiosa della Russia (ed. L. Vacaro), Milano 1984.
TAILLIEZ, F., Sommets et paradoxes dans la génèse de l’histoire roumaine entre ‘Orient et l’Occident, în “Acta historica”, vol. 1, Roma 1959.
TANASOCA, N. S., Les Mixobarbares et les formations politiques paristriènnes du XI-è siècle, în “Revue Roumaine d’Histoire” 1(1973).
TEODOR, D.G., Romanitatea carpato-dunareana si Bizantul în veacurile V-XI, Iasi 1981.
VODOFF, V., Naissance de la chrétienté russe, Paris 1988.
VULPE, R., Note de istorie tomitana, în “Pontice”, 2(1968).
……………….
Pr. Dorin
O discuţie asupra lui Filioque ( otodoxo-catolică)
E scris în 2003, are 35 de p. şi e în format pdf. Îl găsiţi aici.
Pr. Dorin.
Luigi Accattoli, “Karol Wojtyla: omul sfârşitului de mileniu” ( o carte biografică despre papa Ioan Paul al II-lea)
O găsiţi aici, în format pdf, 331p. E tradusă în limba română de domnul Laszlo Alexandru.
Pr. Dorin
Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor, “Biserica şi statul în primele 4 secole creştine” ( curs la Master)
Îl găsiţi aici, în format word, 148 pagini.
Un curs preţios, o sinteză foarte bună pentru cei care vor să cunoască subiectul ca atare.
Redăm numai bibliografia, ca să vă trezim apetitul pentru curs:
BIBLIOGRAFIE
I. IZVOARE PRINCIPALE
A. EDIŢII ÎN LIMBI STRĂINE
SANCTI AMBROSII,
De Obitu Theodosii Oratio, PL XVI, col.1385-1406.
Epistulae, Prima classis, PL XVI, col.875-1220.
Hexamaeron, Libri six, PL XIV, col.123-272.
Les devoirs, introduction, texte établi, traduction et annotation par Maurice Testard, „Les Belles Lettres”, vol.I, Paris, 1984, vol.II-III, Paris, 1992.
AMMIANUS MARCELLINUS,
Rerum Gestarum, with an english translation by John C. ROLFE, vol.III, London, 1952.
Histoire, Livres XIV-XVI, édition E. GALLETIER; Livres XVII-XIX, éd. G. SABBAH; Livres XXIII-XXV, éd. J. FONTAINE, „Les Belles Lettres”, Paris, 1968-1977.
ATHANASE D’ALEXANDRIE, Apologie à l’Empereur Constance, éd. J.M. SZYMUSIAK, în SC 56, Paris, 1958.
AUGUSTIN, La cité de Dieu, Livres I-V, Impuissance sociale du paganisme, texte de la 4e édition de B. DOMBART et A. KALB, introduction générale et notes par G. BARDY; traduction française de G. COMBES, 1959.
BASILE DE CESAREE, Lettres, éd. Y. COURTONE, Paris, „Les Belles Lettres”, t.I, 1957.
CODE THEODOSIEN, The Theodosien Code and Novels and The Sirmondian Constitution, a translation with comentary, glossary and bibliographie by Clyde PHAR, in collaboration with Theresa Sherrer Davidson and Mary Brown Phar, with an introduction by C. Dickerman Williams, Princeton, University Press, 1952.
CODEX THEODOSIANUS, éd. Th. MOMMSEN, avec l’apparat de P. Krueger, t.I, Ier édition Berolini, 1905; 2ème édition 1954, 3ème éd. Anastatique 1962: titres I-XVI, pp.27-907.
*** Concilium Constantinopolitanum. Nomina Episcoporum, dans Ecclesiae Occidentalis Monumenta Iuris Antiquissima. Canonum et Conciliorum Graecorum interpretationes Latinae, edidit Cuthbertus Hamilton TURNER, A.M., tomus II, Oxonii, 1907, pp.433-464.
CHRYSOSTOME, St. Jean,
Sur le Sacerdoce, introduction, texte critique, traduction et notes par Anne-Marie MALINGREY, dans SC 272, Paris, 1980.
Homélies sur Ozias (In illud, Vidi Dominum), introduction, texte critique, traduction et notes par Jean DUMORTIER, SC 277, Paris, 1981.
Commentaire sur Isaïe, introduction, texte critique et notes par Jean DUMORTIER, traduction par Arthur LIEFOOGHE, SC 304, Paris, 1983.
Discours sur Babylas, introduction, texte critique, traduction et notes par Margaret A. SCHATKIN, dans SC 362, Paris, 1990.
Sur l’égalité du Père et du Fils. Contre les Anoméens. Homélies VII-XII. Introduction, texte critique, traduction et notes par Anne-Marie MALINGREY, Paris, 1994.
EUSEBE DE CESAREE,
Histoire Ecclesiastique, éd. G. BARDY, SC 31, 41, 55 et 73, Paris, 1952-1960.
Scrieri. Partea a doua. Viaţa lui Constantin cel Mare, studiu introd. de prof. dr. Emilian Popescu, trad. şi note de Radu Alexandrescu, Bucureşti, 1991, în colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol.14.
FIRMICUS MATERNUS,
L’erreur des religions païennes, trad. R. TURCAN, „Les Belles Lettres”, Paris, 1982.
GREGOIRE DE NAZIANZE,
Lettres, tome I, texte établi et traduit par Paul GALLAY, Paris, „Les Belles Lettres”, 1964; t. II, Paris, 1967.
Lettres Théologiques, introduction, texte critique, traduction et notes par Paul GALLAY, SC 208, Paris, 1974.
Discours 4-5, Contre Julien, introduction, texte critique, traduction et notes par Jean BERNARDI, SC 309, Paris, 1983.
Discours 6-12, introduction, texte critique, traduction et notes par Marie-Ange CALVET-SEBASTI, SC 405, Paris, 1995.
Discours 20-23, introduction, texte critique, traduction et notes par Justin MOSSAY, avec la collaboration de Guy LAFONTAINE, SC 270, Paris, 1980.
Discours 24-26, introduction, texte critique, traduction et notes par Justin MOSSAY, avec la collaboration de Guy LAFONTAINE, SC 284, Paris, 1981.
Discours 27-31 (Discours Théologiques), introduction, texte critique, traduction et notes par Paul GALLAY, avec la collaboration de Maurice JOURJON, SC 250, Paris, 1978.
Discours 32-37, introduction, texte critique et notes par Claudio MORESCHINI, traduction par Paul GALLAY, SC 318, Paris, 1985.
Discours 38-41, introduction, texte critique, traduction et notes par Paul GALLAY, SC 358, Paris, 1990.
Discours 42-43, introduction, texte critique, traduction et notes par Jean BERNARDI, SC 384, Paris, 1992.
GREGOIRE DE NYSSE, La Création de l’Homme, introduction et traduction de Jean LAPLACE, S.J., notes de Jean DANIELOU, SC 6, Lyon, 1943.
GRUMEL, V., Les Regestes des Actes du Patriarcat de Constantinople. Vol.I, Les Actes des Patriarches, Fasc.I. Les Regestes de 381 à 715, „Le Patriarcat Byzantin”, Paris, 1972.
JOANNOU, Périclès-Pierre,
Fonti. Discipline Générale Antique (IIe-IXe s.). Les canons des conciles oecuméniques, Roma, 1962.
Fonti. Discipline Générale Antique (IVe-IXe s.). Les canons des Synodes Particuliers, Roma, 1962.
Fonti. Fascicolo IX. Discipline Générale Antique (IVe-IXe s.). Les canons des Pères Grecs, Roma, 1963.
LACTANCE, De la mort des persécuteurs, éd. J. MOREAU, Paris, SC 39, 1954.
LEONIS MAGNI, Prisca canonum edition latina, dans PL LVI, col.810-815.
*** Les Conciles Oecuméniques. Les Décrets. Tome I-II. Nicée I à Latran V, texte original établi par G. Alberigo, J.A. Dosseti, P.P. Joannou, C. Leonardi et P. Prodi avec la collaboration de H. Jedin, édition française sous la direction de A. Duval, B. Lauret, H. Legrand, J. Moingt et B. Sesboüé, Paris, 1994.
NOTITIAE EPISCOPATUUM ECCLESIAE CONSTANTINOPOLITANAE, texte critique, introduction et notes par Jean DARROUZES, A.A., Paris, 1981.
OROSE, Histoires (Contre les païens),Tome III, livre VII, texte établi et traduit par Marie-Pierre ARNAUD-LINDET, Paris, „Les Belles Lettres”, 1991.
PACATUS, Panégyrique de Théodose, în Panégyriques latins, tom III, XII, texte établi et traduit par Edouard GALLETIER, Paris, „Les belles Lettres”, 1955, pp.47-114.
PAULINI Diaconi Mediolanensis, Vita Sancti Ambrosii, t.XIV, col.27-114.
PRUDENCE, Tome III, Psychomachie. Contre Symmaque, Texte établi et traduit par M. LAVARENNE, Paris, „Les Belles Lettres”, 1948.
RUFIN D’AQUILEE, Historia Ecclesiastica, PL XXI, col.461-540.
SYMMAQUE, Lettres, tome I, Livres I-II, texte établi, traduit et commenté par Jean Pierre CALLU, Paris, 1972; tome II, livres III-IV, Paris, 1982.
SOCRATE, Historia Eclesiastica, dans PG LXVII, 1864, col.29-842.
Kirchengeschichte, hrsg. von Günther Christian Hansen, mit Beiträgen von Manja Sirinjan, Berlin, Akademie-Verlag, 1995.
SOZOMENE, Historia Eclesiastica, dans PG LXVII, 1864, col.843-1592.
Kirchengeschichte, hrsg. von Joseph BIDEZ. Eingeleitet zum Druck besorgt und mit Registern versehen von Günther Christian Hansen, Berlin, Akademie-Verlag, 1960.
SULPICE SEVERE, Vie de Saint Martin, t.I, introduction, texte et traduction par Jacques FONTAINE, SC 133, Paris, 1967; t.II, Commentaire par J. FONTAINE, SC 134, Paris, 1968; t.III, Commentaire et Index, par le même, SC 135, Paris, 1969.
THEODORET DE CYR, Historia Ecclesiastica, dans PG LXXXII, col.881-1280.
Kirchengeschichte, hrsg. von Dr. Léon PARMENTIER, Leipzig, 1911.
ZOSIME, Histoire Nouvelle, tome II, 2ème partie, Livre IV, texte établi et traduit par François PASCHOUD, „Les Belles Lettres”, Paris, 1979.
B. Izvoare traduse în limba română
CASIODOR, Istoria bisericească tripartită, în colecţia Părinţi şi Scriitori bisericeşti, vol.LXXV, traducere de Liana şi Anca Manolache, introducere şi note de pr.prof.dr. Ştefan Alexe, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1998.
DIOGENE LAERTIOS, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, ediţia a II a, traducere de C.I. Balmuş, studiu introductiv şi comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
EUSEBIU de CEZAREEA, Istoria bisericească, în colecţia Părinţi şi Scriitori bisericeşti, vol.XIII, traducere, studiu, note şi comentarii de pr.prof.Teodor Bodogae, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1987.
Idem, Viaţa lui Constantin cel Mare, în colecţia Părinţi şi Scriitori bisericeşti, vol.XIV, traducere şi note de Radu Alexandrescu, studiu introductiv de prof.dr. Emilian Popescu, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1991.
FLAVIUS JOSEPHUS, Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, prefaţă de Răzvan Theodorescu, traducere de Gheneli Wolf şi Ion Acsan, cuvânt asupra ediţiei şi note explicative de Ion Acsan, Editura Hasefer, Bucureşti, 1997.
Idem, Antichităţi iudaice, vol. I (Cărţile I X: De la facerea lumii până la captivitatea babiloniană), prefaţă de Răzvan Theodorescu, cuvânt asupra ediţiei, traducere şi note de Ion Acsan, Editura Hasefer, Bucureşti, 1999.
Idem, Antichităţi iudaice, vol.II (Cărţile XI XX: De la refacerea Templului până la răscoala împotriva lui Nero), traducere, note şi indice de nume de Ion Acsan, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001.
LACTANTIUS, De mortibus persecutorum (Despre morţile persecutorilor), traducere, studiu introductiv, note şi comentarii de Claudiu T. Arieşan, Editura Amarcord, Timişoara, 2000.
TEODORET, episcopul Cirului, Istoria bisericească, în colecţia Părinţi şi Scriitori bisericeşti, vol.XLIV, traducere de pr.prof. Vasile Sibiescu, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1995.
Idem, Vieţile Sfinţilor pustnici din Siria, traducere din limba greacă şi note de dr. Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura IBMBOR, Bucureşti, 2001.
SF. IOAN DAMASCHIN, Cultul Sfintelor Icoane. Cele trei tratate contra iconoclaştilor, traducere din limba greacă, introducere şi note de pr.prof. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1998.
SF. IOAN GURĂ DE AUR, Despre feciorie. Apologia vieţii monahale. Despre creşterea copiilor, traducere din limba greacă şi note de pr.prof. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, Bucureşti, 2001.
SF. VASILE CEL MARE; SF. PAHOMIE CEL MARE; SF. IOAN CASIAN, Rânduielile vieţii monahale, Editura Sofia, Bucureşti, 2001.
II. Lucrări generale şi speciale în limba română
BASLEZ, Marie Françoise, Sfântul Pavel, traducere de Anca Maria Christodorescu, Editura Compania, Bucureşti, 2001.
BĂBUŞ, Emanoil, Bizanţul, istorie şi spiritualitate, Editura Sofia, Bucureşti, 2003.
Idem, Introducere în Istoria Bissericească Universală, Editura Sofia, Bucureşti, 2003.
BĂNESCU, Nicolae, Istoria Imperiului Bizantin, vol.I: Imperiul creştin şi aşaltul invaziilor (313-610), ediţie îngrijită de prof.dr. Tudor Teoteoi, Editura Anastasia, Bucureşti, 2000.
BREHIER, Louis, Civilizaţia bizantină, traducere din limba franceză de Nicolae Spincescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1994.
BROCK, Sebastian, Efrem Sirul. I. O introducere. II. Imnele despre Paradis, studiu introductiv de diac. Ioan I. Ică jr., traducere de pr. Mircea Ielciu şi diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998.
BUNGE, Ierom. Gabriel, Evagrie Ponticul. O introducere, studiu introductiv şi traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1997.
CARPENTIER, Jean; LEBRUN, François (coordonatori), Istoria Europei, prefaţă de René Rémond, traducere din franceză de A. Skultéty şi S. Skultéty, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.
CAVALO, Gulielmo (coordonator), Omul Bizantin, traducere de Ion Mircea, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
CORNEANU, IPS Nicolae, Origen şi Celsus. Confruntarea creştinismului cu păgânismul, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999.
Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine, ediţia a II a revăzută, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
CHIFĂR, Nicolae, Istoria Creştinismului, vol.I, Iaşi, 1999, şi vol.II, Iaşi, 2000.
CROUZEL, Henri, Origen (personajul – exegetul – omul duhovnicesc – teologul), prefaţă de diac. Ioan I. Ică jr., traducere de Cristian Pop, studii de Gilles Dorival şi Cristian Bădiliţă, Editura Deisis, Sibiu, 1999.
DAŞKOV, S.B., Dicţionar de împăraţi bizantini, traducere în limba română de Viorica şi Dorin Onofrei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999.
DRĂGOI, pr. Eugen, Istoria Bisericească Universală, Editura Historica, Bucureşti, 2001.
Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului, traducere de Elena Natalia Ionescu şi Constanţa Tănăsescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998.
DUMEA, Emil, Istoria Bisericii. Teme, vol.I (sec.I-XII) şi vol.II (sec.XIII-XX), Institutul Teologic Romano Catolic, Iaşi, 1999-2000.
DUMITRIU SNAGOV, Ion, Relaţiile Stat-Biserică, Editura Gnosis, Bucureşti, 1996.
DVORNIK, Francis, Slavii în istoria şi civilizaţia europeană, traducere de Diana Stanciu, Editura All, Bucureşti, 2001.
ESLIN, Jean Claude, Dumnezeu şi puterea. Teologie şi politică în Occident, traducere de Tatiana Petrache şi Irina Floare, Prefaţă de Tatiana Petrache, Editura Anastasia, Bucureşti, 2001.
FARMER, David Hugh, Dictionar al Sfinţilor – Oxford, traducere de Mihai C. Udma şi Elena Burlacu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999.
FRANZEN, August; BÄUMER, Remigius, Istoria papilor, Editura Arhiepiscopiei Romano Catolice, Bucureşti, 1996.
FRUMA, Ioan; MARCU, Grigorie T., Procesul Mântuitorului: studiu juridic şi teologic, Editura Romcart, Bucureşti, 1992.
FRUMA, Ioan, Procesul lui Iisus în lumina noilor documente şi descoperiri arheologice, postfaţă de prof.dr. Dan Zamfirescu, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 2000.
GIARDINA, Andrea (coordonator), Omul Roman, traducere de Dragoş Cojocaru, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
GUILLAUMONT, Antoine, Originile vieţii monahale. Pentru o fenomenologie a monahismului, traducere de Constantin JINGA, Editura Anastasia, Bucureşti, 1998.
HERTLING, Ludwig, Istoria Bisericii, traducere de pr.prof.dr. Emil Dumea, Editura Ars Longa, Iaşi, 1998.
LEMERLE, Paul, Istoria Bizanţului, traducere de Nicolae Şerban Tanaşoca, Editura Teora, Bucureşti, 1998.
MANFRED, Clauss, Dicţionar de împăraţi romani, traducere din limba germană şi note de Adolf Armbruster, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001.
MANOLACHE, Dumitru, Andrei, Apostolul lupilor, Editura Anastasia, Bucureşti, 2000.
MARROU, Henri Iréné, Patristică şi Umanism (culegere de studii), traducere din limba franceză de Cristina şi Costin Popescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996.
Biserica în antichitatea târzie (303-604), traducere de Roxana Mareş, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
MENTHON, Bernardin, Sfinţii şi mănăstirile din Olimpul Bitiniei, traducere din limba franceză de protos. Petroniu Tănase, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, Roman 1994.
MEYENDORFF, John, Teologia bizantină, traducere de pr.conf.dr. Alexandru Stan, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1996.
MICU, Samuil, Istoria Bisericească, transliterare de pe manuscrisul original paleografic, studiu introductiv, note şi glosar de Arhim. Veniamin Micle, Sfânta Mănăstire Bistriţa, Eparhia Râmnicului, 1993.
MUNTEAN, Vasile V., Bizantinologie, vol. II, Editura Învierea, Timişoara, 1999-2000.
PĂCURARIU, Mircea, Sfinţi daco romani şi români, ediţia a II a, Editura Trinitas, Iaşi, 2000.
POPESCU, prof.dr. Theodor M., Biserica Mărturisitoare. Studii şi articole, ediţie îngrijită de pr. Ilie Georgescu, Editura Credinţa noastră, Bucureşti, 1995.
Biserica şi cultura, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1996.
PREDA, Emil, Dicţionar al Sfinţilor ortodocşi, Editura Lucman, Bucureşti, 2000.
REGNAULT, Lucien Dom., Viaţa cotidiană a Părinţilor deşertului în Egiptul secolului IV, traducere în româneşte de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1997.
Contribuţii la studiul Istoriei Bisericeşti Universale, vol.I, Editura Reîntregirea, Alba Iulia 2001.
SCHMITT, Carl, Teologia politică, traducere şi note de Lavinia Stan şi Lucian Turcescu, postfaţă de Gh. Vlăduţescu, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 1996.
ŠPIDLÍK, Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creştin, vol.I (Manualul sistematic), vol.II (Rugăciunea), vol.III (Monahismul), Cuvânt înainte I. Rupnik Marco, traducere şi prezentare Diac Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1997, 1998 şi respectiv 2000.
STĂNESCU, Gheorghe G., Studii de Istorie Bisericească Universală şi Patristică (Căderea Ierusalimului, Maniheismul, Eusebiu al Cezareii, Epoca de aur a literaturii creştine armene…), îngrijirea ediţiei, studiu introductiv, bibliografie suplimentară şi indice de nume şi locuri de pr.conf.dr. Ioan Vasile Leb, Editura Arhidieceza, Cluj Napoca, 1998.
STEWART, Columba, Cassian Monahul. Învăţătura ascetico-mistică, traducere de diac. Ioan I. Ică jr. şi Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2000.
SUTTNER, Ernst Christof, Bisericile Răsăritului şi Apusului de a lungul Istoriei bisericeşti, prefaţă de IPS Nicolae Corneanu, traducere de diac. Mihai Săsăujan, Editura Ars Longa, Iaşi, 1998.
VERNANT, Jean Pierre (coordonator), Omul Grec, traducere de Doina Jela, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
VERZAN, pr.dr. Sabin, Preoţia ierarhică sacramentală în epoca apostolică, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1991.
Sfântul Apostol Pavel, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1996.
Sfântul Apostol Andrei, Editura Diacon Coresi, Bucureşti, 1998.
VINTILĂ, Horia, Dicţionarul papilor, traducere de Ana Vădeanu, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1999.
VINTILESCU, pr. Petre, Istoria Liturghiei în primele trei veacuri, Editura Nemira, Bucureşti, 2001.
WARE, Timothy, Istoria Bisericii Ortodoxe, traducere de Alexandra Petrea, Editura Aldo Press, Bucureşti, 1993.
ZAMFIRESCU, dr. Dan, Ortodoxie şi Romano Catolicism în specificul existenţei lor istorice, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 1992.
ZUGRAVU, Nelu, Geneza creştinismului popular al românilor, Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica XVIII, Bucureşti, 1997.
Erezii şi schisme la Dunărea Mijlocie şi de Jos în mileniul I, Editura Presa Bună, Iaşi, 1999.
III. Studii şi articole speciale în limba română
BARA, pr.prof. Ioan, Esenienii – Date în legătură cu istoria, învăţătura şi viaţa lor, din sursele filoniene şi în baza descoperirilor de la Qumran, în „Altarul Banatului”, Serie nouă, anul IV (XLIII – 1993), nr.4 6, pp.43-57.
BĂBUŞ, arhim. Grigorie, Norme de organizare a monahismului în Novelele 5 şi 133 ale împăratului Justinian, în ST, Seria a II a, anul XLII (1990), nr.2, pp.98-111.
BĂNESCU Nicolae, Din Istoria Imperiului Bizantin. VII. Theodosie cel Mare (19 ian. – 17 feb. 395), în „Mitopolia Olteniei”, XXIII, 1971, 5 6, pp.348 359.
BÂRLĂNESCU, pr. Ioan, Personalitatea Sfântului Apostol Pavel, izvoarele sale doctrinare şi permanenta sa actualitate, în „Altarul Banatului”, Serie nouă, anul IV (XLIII – 1993), nr.4 6, pp.31-42.
BODOGAE, pr.prof.dr. Teodor, O dispută teologică de la sfârşitul veacului al IV lea, în „Mitropolia Ardealului”, an XXXV (1990), nr.4, pp.3-17.
CARAZA Ioan, Simbolul niceo constantinopolitan în viaţa şi spiritualitatea Bisericii, în „Ortodoxia”, XXXIII, 3, 1981, pp.433 441.
CHIFĂR, pr.lect.dr. Nicolae, Sângele martirilor, sămânţa creştinismului, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii Alexandru I. Cuza din Iaşi”, Serie nouă, Teologie, tom II (1993-1994), Editura Universităţii „Alexandru I. Cuza”, Iaşi, 1994, pp.63-74.
Sfântul Ambrozie al Milanului (339–397), apărător al Ortodoxiei niceene în Imperiul Roman de Apus, în „Teologie şi Viaţă”, Serie nouă, an VII (LXXIII – 1997), nr.7 12, pp.67-78.
Ortodoxia în confruntare cu arianismul. Episcopatul apusean în apărarea crezului niceean, în „Analele ştiinţifice ale Universităţii Alexandru I. Cuza din Iaşi”, Serie nouă, Teologie, tom IV (1997-1998), Editura Universităţii „Alexandru I. Cuza”, Iaşi, 1998, pp.187-202.
Poate fi considerat Sfântul Epifanie al Salaminei un promotor al iconoclasmului?, în „Teologie şi Viaţă”, Serie nouă, an X (LXXVI – 2000), nr.1 6, pp.144-158.
COSTIN, ep. Vasile Târgovişteanul, Opera caritativă a Bisericii în primele veacuri creştine, în „Ortodoxia”, an XLIII (1991), nr.2, pp.143-153.
COTAN, pr. Claudiu Constantin, Biserica Ortodoxă în Sud Estul european. Geopolitica Ortodoxiei, în vol. „Studii de Istoria Bisericii”, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, Centrul de Istoria Bisericii, sub redacţia lect. Ovidiu Bozgan, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2000, pp.5-26.
DAN, pr. COSMIN, Semipelagianismul, în „Altarul Banatului”, Serie nouă, an IX (XLVIII – 1998), nr.1 3, pp.44-62.
DOMŞA, diac.prof. Teodor V., Regula Sfântului Benedict de Nursia, un model de organizare a vieţii monahale în Apus, în „Altarul Banatului”, Serie nouă, an II (XLI – 1991), nr.7 9, pp.40-55.
DRĂGULIN, pr.conf.dr. Gheorghe I., Era creştină. Metoda calculării şi posteritatea ei ştiinţifică, în „BOR”, an CXII (1994), nr.7 12, pp.309-321.
DURĂ, pr.prof.dr. Nicolae V., Canoanele Sinodului II ecumenic şi obligativitatea mărturisirii şi păstrării neschimbate a credinţei niceo constantinopolitane, în „Ortodoxia”, XXXIII, 3, 1981, pp.442 459.
ENE, pr.lect.dr., Sinodul al II lea Ecumenic. Consideraţii istorice şi participanţi, în „Sf. Apostol Andrei“, Arhiepiscopia Tomisului – Constanţa, an III (1999), nr.4, pp.132-140.
FETYKO, pr. Ştefan, În jurul Sinodului I Ecumenic, în „Altarul Banatului”, Serie nouă, an I (XL – 1990), nr.9 10, pp.28-35.
GROZEA, drd. Lucian, Gnosticismul: concept, origine, caracteristici, delimitare, în „Revista Teologică”, Serie nouă, an IX (LXXXI – 1999), nr.2, pp.67-88.
IELCIU, asist.drd. Mircea, Principalele etape ale biografiei unui mare îndrumător duhovnicesc al Apusului – scitul Ioan Cassian, în „Revista Teologică”, Serie nouă, an IX (LXXXI – 1999), nr.3, pp.16-60.
IERIMIA, pr.drd. Pavel, Epoca irodiană după scrierile lui Iosif Flavius, în „Revista Teologică”, Serie nouă, an X (LXXXII – 2000), nr.2, pp.128-163.
JIVI, pr.prof.dr. Aurel, Studii şi cercetări transilvănene privind Istoria Bisericească Universală, în vol. Contribuţii transilvănene la teologia ortodoxă, Sibiu, 1988, pp.101-118.
IDEM, Din istoria primară a Bisericii, în vol. Credinţă ortodoxă şi viaţă creştină”, Mitropolia Ardealului, Sibiu, 1992, pp.39-57.
MARGA, asist.drd. Irimie, Instituţia patriarhatului în Biserică, în „Mitropolia Ardealului”, an XXXV (1990), nr.6, pp.50-60.
MERTICARIU, protos.lect. Vaarlam, Împăraţi bizantini monahi, în vol. Priveghind şi lucrând pentru mântuire, Editura Trinitas, Iaşi, 2000, pp.206-217.
MIHOC, pr.prof.dr. Vasile, Iisus Hristos în operele antice profane, în „Studii Teologice”, Seria a II a, an XLI (1989), nr.1, pp.7 24.
MUNTEAN, pr.dr. Vasile V., Cultura în epoca justiniană, în „Altarul Banatului”, Serie nouă, an VII (XLVI – 1996), nr.7 9, pp.25-27.
PARASCHIV, drd. Teodor, Creştinism şi gnosticism, în „Teologie şi Viaţă”, Serie nouă, an II (LXVIII – 1992), nr.8 10, pp.35-54.
PAVEL, pr.dr. Constantin C., Creştinismul şi filosofia antică în gândirea Fericitului Augustin (I), în „Studii Teologice”, Seria a II a, an XLII (1990), nr.2, pp.20-41.
POPESCU, prof.dr. Emilian, Bizanţul şi creştinarea Europei de Sud Est şi de Est, în „Studii Teologice”, Seria a II a, an XLII (1990), nr.1, pp.86-103.
Basilica şi sinagoga în Sud Estul European în epoca protobizantină (sec.IV-VI), în „Studii Teologice”, Seria a II a, an XLII (1990), nr.4, pp.59-70.
Biserica şi naţionalitatea în Orientul ortodox (bizantin) în secolele IV-XV, în „Studii Teologice”, Seria a II a, an XLII (1990), nr.5 6, pp.67-76.
Sfântul Ioan Hrisostomul şi misiunea creştină în Crimeea şi la Dunărea de Jos, în „Teologie şi Viaţă”, Serie nouă, an II (LXVIII – 1992), nr.11 12, pp.15-27.
Creştinismul timpuriu pe teritoriul României. 1. Originile apostolice. 2. Bizanţul sau Roma?, în vol. Priveghind şi lucrând pentru mântuire, Editura Trinitas, Iaşi, 2000, pp.169-186.
Apostolicitatea creştinismului românesc. Misiunea sfinţilor apostoli Andrei şi Filip, în vol. La cumpăna dintre milenii, tipărit cu binecuvântarea PS Episcop Casian Crăciun, Episcopul Dunării de Jos, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2000, pp.25 30.
Sfântul Apostol Filip – misionar pe pământ românesc, în vol. Logos Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului la împlinirea vârstei de 80 de ani!, Editura Renaşterea, Cluj Napoca 2001, pp.386-398.
Din pătimirile Sfântului Apostol Andrei la Patras: guvernatorul roman care l a condamnat la moarte pe cruce, în vol. Slujitor al Bisericii şi al Neamului. Părintele profesor univ.dr. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj Napoca, 2002, pp.225 230.
Apostolicitatea creştinismului românesc, în MO, 54, 2002, nr.1 4, p.7 15.
Sfântul Ioan Casian, părinte al monahismului românesc şi teolog al asceticii patristice, în vol. Fiul al României şi Părinte al Bisericii Universale. Sfântul Ioan Casian. Viaţa şi învăţătura lui, Editura Trinitas, Iaşi, 2002, pp.7 28.
POPESCU, prof.dr. Teodor M., Denaturarea istoriei lui Origen, în „BOR”, an XLIV (1926), nr.5, pp.246-254 (I), nr.7, pp.378-383 (II), nr.10, pp.580-586 (III), nr.11, pp.631-635 (IV) şi nr.12, pp.710-718 (V).
Caritatea creştină (în Biserica veche), an LXIII (1945), nr.1 3, pp.20-66.
Cler şi popor în primele trei secole. Aspecte sociale ale creştinismului primar ca forme de viaţă potrivite timpurilor respective, în „Studii Teologice”, Seria a II a, an I (1949), nr.9 10, pp.713-738.
Privire istorică asupra schismelor, ereziilor şi sectelor. Cauzele sociale ale apariţiei lor, în „Studii Teologice”, Seria a II a, an II (1950), nr.7 8, pp.345-394.
Sfântul Pavel, Apostolul neamurilor, în „Studii Teologice”, Seria a II a, an III (1951), nr.7 8, pp.369-385.
Primatul episcopului Romei în concepţia papalistă, în „Ortodoxia”, an IV (1952), nr.2, pp.169-194.
Premisele primatului papal, în „Ortodoxia”, an VII (1955), nr.1, pp.3-28.
Epoca Sfântului Ioan Gură de Aur, în „Ortodoxia”, an IX (1957), nr.4, pp.531-554.
Problema stabilizării datei Paştilor. Privire istorică asupra divergenţelor şi computurilor pascale. Încercări de îndreptare. Greutatea şi necesitatea unui acord. Propuneri şi posibilităţi actuale, în rev. „Ortodoxia”, an XVI (1964), nr.3, pp.334-444.
RĂMUREANU, pr.prof.dr. Ioan, Lupta Ortodoxiei contra Arianismului de la Sinodul I ecumenic până la moartea lui Arie, în „ST”, XIII, 1961, nr.1 2, pp.13 31.
Sinodul de la Sardica din anul 343. Importanţa lui pentru istoria pătrunderii creştinismului la geto daco romani, în „ST”, XIV, 1962, nr.3 4, pp.146 182.
Sinoadele de la Sirmium dintre anii 348 şi 358. Condamnarea lui Fotie de Sirmium, în „ST”, XV, 1963, nr.5 6, pp.266 316.
Creştinismul în provinciile romane dunărene ale Illiricului la sfârşitul secolului IV. Sinodul de la Sirmium din 378 şi Sinodul de la Aquileea din 381, în „ST”, XVI, 1964, nr.7 8, pp.408 450.
Sinodul al II lea ecumenic de la Constantinopol, 381. Învăţătura despre Sfântul Duh şi Biserică. Simbolul constantinopolitan, în „ST”, XXI, 1969, nr.5 6, pp.327 386.
Evenimentele istorice înainte şi după Sinodul de la calcedon, în „ST”, XXII, 1970, nr.3 4, pp.179 211.
Sinodul I ecumenic de la Niceea din 325. Condamnarea ereziei lui Arie. Simbolul niceean, în ST, XXIX, 1977, nr. 1 2, pp. 15 60.
Sinodul II ecumenic de la Constantinopol (381) – 1600 de ani de la întrunirea lui, în „Ortodoxia”, XXXIII, 1981, nr.3, pp.285 336.
TODORAN, pr.conf.dr. Simion, Viaţa şi activitatea Sfântului Apostol Petru, în „Credinţa Ortodoxă”, Universitatea „1 Decembrie 1918” – Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă, an V (2000), nr.1, pp.8-31.
VICOVAN, pr.asist. Ion, Atitudinea împăratului Justinian cel Mare (527-565) faţă de Biserică şi faţă de problemele religioase ale timpului, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii Alexandru I. Cuza din Iaşi”, Seria nouă, Teologie, tom I (1992), Editura Universităţii „Alexandru I. Cuza”, Iaşi, 1992, pp.121-135.
Sfinţi comuni în Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană, în „Teologie şi Viaţă”, Serie nouă, an II (LXVIII – 1992), nr.11 12, p.53-74.
Raporturile Sfântului Vasile cel Mare cu autoritatea imperială, în „Teologie şi Viaţă”, Serie nouă, an VI (LXXII – 1996), nr.1 6, pp.75-93.
VIZITIU, pr.lect. Mihai, Forme ale filantropiei în epoca apostolică, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii Alexandru I. Cuza din Iaşi”, Seria nouă, Teologie, tom I (1992), Editura Universităţii Alexandru I. Cuza, Iaşi, 1992, pp.9-19.
ZAMFIRESCU, prof.dr. Dan, Bizanţul şi Ortodoxia, în „Analele Universităţii Valahia Târgovişte, Facultatea de Teologie”, nr.10/2001, Târgovişte 2001, pp.194-203.
IV. Lucrări generale în limbi străine
ALES D’A., Priscillien et l’Espagne chrétienne, Paris, 1936.
AHRWEILER, H., L’ideologie politique de Byzance, Paris, 1975.
ARICESCU A., The Army in Roman Dobroudja, Oxford, 1980.
ARNHEIM M.T.W., The senatorial aristocracy in the Later Roman Empire, Oxford, 1972.
BARDY, G., L’Eglise et les derniers Romains, Paris, 1948.
BATIFFOL P., La paix constantinienne et le catholicisme. Le catholicisme des origines à Saint Léon, Paris, 1929.
BAYNES N.H., Constantine the Great and the Christian Church, with a preface by H. Chadwich, London, 1972.
BENOIT Alphonse, Saint Grigorie de Nazianz, sa vie, ses oeuvres et son époque, Marseille, 1876 et une édition anastatique Hildesheim – New York, 1973.
BENOIT Gain, L’Eglise de Cappadoce au IVe siècle d’après la correspondance de Basile de Césarée (330 379), Roma, 1985.
BERNARDI Jean, Saint Grigorie de Nazianz. Le Théologien et son temps (330 390), Paris, 1995.
BESKOW P., Rex glacie. The Kingship of Christ in the early Church, Göteborg Uppsala, 1962.
BIARNE J., Le temps des moines d’après les premières règles monastiques d’Occident IVe Ve siècles. Le temps chrétien, Paris, 1984.
BIONDI Biondo, Il diritto romano cristiano, I, Milano, 1952.
BONAMENTE Giorgio, I Christiani e l’Impero nel IV secolo. Coloquio sul Cristianesimo nel mondo antico, Roma Macerata, 1988.
BREHIER L., Les institutions de l’Empire byzantin, Paris, 1970.
Vie et mort de Byzance, Paris, 1978.
BREHIER E. – BATIFFOL, P., Les survivances du culte impérial romain, Paris, 1920.
BROWN Peter, Le culte des saints. Son essor et sa formation în la chrétienté latine, traduit par Aline Rousselle, Paris, 1984.
BLUMENKRANTZ Bernhard, Les Auteurs chrétiens latins du Moyen Age sur les juifs et le judaïsme, Paris, 1963.
Juifs et chrétiens. Patristique et Moyen Age, London, 1977.
CALDERONE S., Constantino e il cattolicesmo, (Publicazioni a cura dell’Instituta di storia dell’Universita di Messino), Firenze, 1962.
CANIVET Pierre, Histoire d’une entreprise apologétique au Ve siècle, Paris, 1957.
CERFAUX L., TONDRIAU J., Un concurrent du christianisme, le culte des souverains dans la civilisation gréco romaine, Paris, 1957.
CHADWICH H., Priscillian of Avila. The Occult and the Charismatic in the Early Church, Oxford, 1976.
CHASTAGNOL André, Le Sénat à l’époque impériale, Paris, „Les Belles Lettres”, 1992.
CHUVIN Pierre, Chronique des derniers païens. La disparition du paganisme dans l’Empire romain, du règne de Constantin à celui de Justinian, Paris, 1990.
CLEVENOT Michel, Les Chrétiens et le Pouvoir, Edition Fernard Nathon, 1981.
COURTONNE Y., Un témoin du IVe siècle. Saint Basile et son temps d’après sa correspondance, Paris, 1973.
CRONTZ Georges, La lutte contre l’Hérésie en Orisent jusqu’au IXe siècle. Pères, Conciles, Empereurs, Thèse pour le doctorat, Paris, 1933.
CULLMANN Oscar, Christ et le temps. Temps et histoire dans le christianisme primitif, Delachaux et Niestlé, Neuchâtel, 1947.
DAGRON Gilbert, Naissance d’une capitale. Constantinople et ses institutions de 330 à 451, Paris, 1974.
DANIELOU Jean et MARROU H. I., Nouvelle Histoire de l’Eglise, t.I, Des Origines à Grégoire le Grand, Paris, 1963.
DECARREAUX Jean, Byzance ou l’autre Rome, Paris, 1982.
DIHLE Albrecht, L’Eglise et l’empire au IVe siècle, 1989.
DODDS E.R., Païens et chrétiens dans un âge d’angoisse, Paris, 1979.
DOIGNON J., Hilaire de Poitiers; Recherches sur la naissance, l’enseignement et l’épreuve d’une foi épiscopale en Gaule au milieu du Ier siècle, Paris, 1971.
DUCELIER Alain, Byzance et le monde orthodoxe, Paris, 1986.
Les Byzantins: histoire et culture, Paris, 1988.
L’Eglise Byzantine. Entre pouvoir et esprit (307 1204), Paris, 1990.
DUDDEN F.H., The life and times of St. Ambrose, Oxford, 1935.
DUVAL P.M., La Gaule jusqu’au millieu du IVe siècle, Paris, 1971.
DVORNIK Francis, Early Christian and Byzantine political philosophy. Origins and background, 2 vol., Washington, 1966.
ELLUL Jacques, Histoire des Institutions de l’Antiquité, Paris, 1961.
FAIVRE Alexandre, Naissance d’une hiérarchie. Les premières étapes du cursus clérical, Paris, 1977.
Les laïcs aux origines de l’Eglise, Paris, 1989.
FARINA Rafaelo, L’Impero e l’imperatore cristiano in Eusebio di Cesarea. La prima teologia politica del cristianesimo, Zürich, 1966.
FAVALE A., Teofilo d’Alexandria (345 412). Scritti, Vita et Dottrina, Turin, 1958.
FERRUA A., Epigrammata Damasiana (Sussidi allo studio delle antichita cristiane, 2), Cité du Vatican, 1942.
The early church. From the beginning to 451, London, 1968.
FESTUGIERE A.J., Antioche païenne et chrétienne. Libanius, Hrisostom et les moines de Syrie. Avec un commentaire archéologique sur l‘Antiochus (196ss.) par Roland MARTIN, professeur à l’Université de Dijon, Paris, 1959, 540p.
Les moines d’Orient, 5 vol., Paris, 1961 1965.
FREND W.H.C., The donatist Church. A movement of protest in Roman north Africa, Oxford, 1952.
GAIN Benoît, L’Eglise de Cappadoce au IVe siècle d’après la correspondance de Basile de Césarée (330 379), Roma, 1985.
GASQUET A., L’autorité impériale en matière religieuse à Byzance, Paris, 1879.
GAUDEMET Jean, L’Eglise en l’Empire Romain (IVe Ve siècles), Paris,1958, avec mise à jour en 1989.
La formation du droit séculier et du droit de l’Eglise aux IVe et Ve siècles, 2e éd. Paris, 1979.
Les Elections en l’Eglise latine des origines au XVIe siècle, Paris, 1979.
Eglise et société en Occident au Moyen Age, London, 1984.
L’Eglise et Cité. Histoire du droit canonique, Montchrestien, Paris, 1994.
GILLIARD F., The Social Origins of Bishops in the Fourth Century, Diss. University of the California, Berkeley, 1966.
GRABAR A., Martyrium. Recherche sur le culte des reliques et l’art chrétien antique, t.I III, Paris, 1943 1946.
GRIFFE Elie, La Gaule Chrétienne à l’époque romaine. I Des origines chrétiennes à la fin du IVe siècle, Paris, 1964.
GRUMEL V., Les Origines du Vicariat apostolique de Théssalonique d’après les premiers documents pontificaux, în Actes du XIIe Congrès. Intern. d’Etudes byzantines (1961), II, Belgrade, pp.451 461.
GUILLAUMONT A., Aux origines du monachisme ancien: pour une phénoménologie du monachisme, allaye de Bellefontaine, 1979.
HAJJAR J., Le Synode permanent (συνοδος ενδημουσα) en l’Eglise byzantine des origines aux XIe siècle, Rome, 1962.
HEIM François, La Théologie de la Victoire. De Constantin à Théodose, Paris, 1993.
Virtus. Idéologie politique et croyances religieuses au IVe siècle, Berne, Peter Lang, 1991.
Le thème de la „victoire sans combat” chez Ambroise, în Ambroise de Milan. XVIe Centenaire de son élection épiscopale, „Etudes Augustiniennes”, Paris, 1974, pp.267 281.
*** Jean Hrisostom et Augustin, în Actes du Colloque de Chantilly, 22 24 septembre 1974, édités par Charles KANNENGIESSER, Paris, 1975.
HOMO Léon, Les institutions politiques romaines. De la cité à l’Etat, Paris, 1970.
JAEGER F., Charisma. Studien zur Geschichte des antiken Herrscherkultes, 2 vol., Stuttgart, 1960.
JERFAGNON Lucien, Julien dit l’Apostat, Paris, 1986.
JOANNOU Périclès Pierre, La législation impériale et la christianisation de l’Empire Romain (311-476), Roma, 1972.
Die Ostkirche und die cathedra Petri, Brant 3, Stuttgart, 1972.
JUSTER, J., Les Juifs en l’Empire romain. Leur condition juridique, économique et sociale, Paris, 1914.
KING N.Q., The Emperor Theodosius and the Establishment of Christianity, London, 1961.
KLEIN Richard, Constantius II und die christliche Kirche, Darmstadt, 1977.
LABRIOLLE Pierre De, La réaction païenne. Etude sur la polémique antichrétienne du Ier au VIe siècle, Paris, 1934.
LARSON C.W.R., Theodosius and the Thessalonian Massacre Revisited yet again, în Studia Patristica, 1970, pp.297 301.
LAURENT F., L’Eglise et l’Etat, Paris, 1988.
LE BOULLUEC A., La notion d’hérésie în la littérature grecque IIe IIIe siècles, „Etudes Augustiniennes”, Paris, 1993, 2 vol.: I. De Justin à Irénée. II. Clément d’Alexandrie et Origen.
LEPELLEY C., L’Empire romain et le christianisme, Paris, 1969.
LEROUX J.M., Saint Jean Hrisostom: Les Homélies sur les Statues, în Studia Patristica, 1961, pp.232 239.
*** Les Conciles Oecuméniques. Tome I. L’Histoire, avec la collaboration de Giuseppe Alberigo (Bologne), Alberto Melloni (Bologne), Lorenzo Perrone (Pise), Umberto Proch (Modène), Larc Venard (Paris), Joseph Wohlmuth (Bonne), Panayotis A. Yannopoulos (Bruxelles); traduction par Jacques Mignon, Paris, 1994.
LINDER Amnon, The Jews in the Roman Imperial Legislation, Detroit Michigan, 1987.
LIPPOLD A., Theodosius der Grosse und seine Zeit, Stuttgart, 1968.
LOEW Jacques – MESLIN, Michel, Histoire de l’Eglise par elle même, Paris, 1978.
MAIER J.L., L’Episcopat de l’Afrique romaine, vandale et byzantine, Rome, 1973.
MANARANCHE André, Attitudes chrétiennes en politique, Paris, 1978.
MARAVAL Pierre, Le Christianisme de Constantin à la conquête arabe, Paris, 1997.
MARTINDALE J.R., MORRIS J., The Prosopography of the Late Roman Empire, Cambridge, 1971.
MAURO TODINI DI Antonella, Aspetti della legislazione religiosa del IV secolo, Roma, 1990.
MAZZOLANI Storoni, Ambrogio Vescovo. Chiesa e Impero nel IV secolo, Milano, 1992.
MESLIN Michel, Hilaire de Poitiers, Paris, 1959.
PALANQUE, Jean Rémy, Le Christianisme antique, Paris, 1967.
MINNERATH Roland, Les chrétiens et le monde (Ie et IIe siècles), Paris, 1973.
Jésus et le Pouvoir, Paris, 1987.
MOMIGLIANO A., The Conflict between Paganisme and Christianity in the IVth Century, Oxford, 1963.
MORINO Claudio, Chiesa e Stato nella dottrina di S. Ambrogio, Roma, 1963.
MUNIER Charles, L’Eglise en l’Empire romain (Ier IIIe siècle), Paris, 1979.
O’MEARA T.F., Emergence and decline of popular voice in the selection of bishops. Historical and theological studies, éd. par W.W. BASSET, Hardford, 1971.
ORTIZ DE URBINA J., Nicée et Constantinople, Paris, 1963.
ORTROY Van, Saint Ambroise et l’empereur Théodose, în Analecta Bollandiana, XXIII, 1904, pp.417 426.
OSTROGORSKY Georges, Histoire de l’Etat Byzantin, traduction française de J. GOUILLARD, préface de Paul LEMERLE, Paris, 1969.
QUASTEN Johannes, Initiation aux Pères de l’Eglise, 4 vol., Paris, 1955 1986.
PALANQUE Jean Rémy, Saint Ambroise et l’Empire Romain. Contribution à l’Histoire des rapports de l’Eglise et de l’Etat à la fin du quatrième siècle, Paris, 1933.
PAREDI A., Sant’Ambrogio e la sua età, Milano, 1941.
PARKES J., The Conflit of the Church and the Synagogue. A study of the Origin of Antisemitismus, London, 1934.
PASCOUD F., Colloque genevois sur Symmaque à l’occasion du mille six centième anniversaire du conflit de l’autel de la Victoire, Paris, 1916.
PAVAN M., La politica gotica di Teodosio nella publicistica del suo tempo, Roma, 1964.
PETIT Paul, Libanius et la vie municipale à Antioche, Paris, 1955.
Histoire générale de l’Empire romain. 3. Le Bas Empire (284 395), Paris, 1978.
PIETRI Charles, Roma Christiana. Recherches sur l’Eglise de Rome, son organisation, sa politique, son idéologie de Miltiade à Sixte III (311 440), 2 vol. Roma, 1976.
PIGANIOL André, L’Empire chrétien (325-395), 2ème édition mise à jour par André Chastagnol, Paris, 1972.
PIPPIDI D.M., Recherches sur le culte impérial, Paris, 1939.
PLAGNIEUX Jean, Saint Grigorie de Nazianz Théologien, Thèse pour le doctorat en Théologie, Paris, Editions Franciscaines, 1952.
POITTIER Bernard, Dieu et le Christ selon Grigorie de Nyssa, préface de Mariette Canévet, Paris, 1994.
POPESCU Emilian, Christianitas Daco Romana, Bucureşti, 1994.
POUCHET Robert, Basile le Grand et son univers d’amis d’après sa correspondance. Une stratégie de communion, Rome, 1992.
POULET Dom Charles, Histoire du Christianisme. Antiquité, Paris, 1932, pp.317 396.
POURKIER Aline, L’hérésiologie chez Epifanie de Salamina, Paris.
QUASTEN Jean, Initiation aux Pères de l’Eglise, 4 vol., Paris, 1955 1986.
RAHNER Hugo, L’Eglise et l’Etat en le christianisme primitif, traduction du texte allemand de G. ZINCK, Paris, 1964.
REGNAULT Lucien, La vie quotidienne des Pères du désert en Egypte au IVe siècle, Paris, 1990.
REILLY Gerald F., Imperium and Sacerdotium. According to St. Basile the Great, Washington DC, 1945.
REMONDON R., La crise de l’Empire romain de Marc Aurèle à Anastase, Paris, 1964.
RIES Julien, Les chrétiens parmi les religions. Des Actes des Apôtres à Vatican II, Louvain, 1987.
RITTER A.M., Das Konzil von Konstantinopel und sein Symbol, Göttingen, 1965.
ROUSSEAU Ph., Pachomius, Berkeley London, 1985.
SAUFFER E., Le Christ et les Césars, Colmar Paris, 1956.
SEAVER J.E., Persecution of the Jews in the Roman Empire (300 438), Lawrence Kansas, 1952.
SEEK Otto, Geschichte des Untergangs der Antiken Welt, V, Stuttgart, 1923.
SELEM A., Giuliano l’Apostatta nelle „Storie” di Ammiano, Roma, 1979.
SETTON K.M., Christian attitude towards the Emperor in the fourth century, especially as shown in addresses to the Emperor, New York, 1941.
*** La signification et l’actualité du IIe concile oecuménique pour le monde chrétien d’aujourd’hui, Chambésy Génève, 1982.
SIMON Hyppolyte, L’Eglise et politique, Paris, 1990.
SIMON Marcel, Verus Israël. Etude sur les relations entre chrétiens et Juifs în l’Empire Romain (135 425), Paris, 1964.
SIMON Marcel – BENOIT André, Le Judaïsme et le Christianisme antique d’Antioche Epiphanie à Constantine, Paris, 1991.
STEFEN Williams and GERARD Friell, Theodosius. The Empire at Bay, London, 1994.
STEIN Ernest, Histoire du Bas Empire. Tome premier. De l’Etat Romain à l’Etat Byzantin (284 476), Paris, 1959.
STURZO Luigi, L’Eglise et l’Etat, traduit de l’italien inédit par Juliette BERTRAND, Paris, 1937.
THELAMON, Françoise, Paiëns et chrétiens au IVe siècle, L’apport de l’”Histoire Ecclésiastique” de Rufin d’Aquilée, Paris, 1981.
THOMSON E.A., The Visigoths in the Time of Ulfila, Oxford, 1966.
Romans and Barbarians, The Decline of the Western Empire, Madison, 1982.
TURCAN Robert, Les cultes orientaux en le monde romain, Paris, „Les Belles Lettres”, 1989.
TWOMEY Vincent, Apostolikos Tronos, Münster, Aschendorff, 1982.
VASILIEV A.A., Histoire de l’Empire Byzantin, tradui de russe par P. Brodin et A. Bourguina, tome I (324 1081), Paris, 1932.
VEROSTA S., Johannes Chrysostomus Staatsphilosoph und Geschicts theologe, Graz, 1960.
VOGÜE DE Adalbert, Histoire littéraire du mouvement monastique en l’Antiquité, Première partie: Le monachisme latin, 3 vol., Paris, 1991, 1993, 1996.
ZEILLER Jacques, Les Origines chrétiennes en les provinces danubiennes de l’Empire romain, Paris, 1918.
L’Empire romain et l’Eglise, Paris, 1928.
V. Studii şi articole în limbi străine
AZKOUL M., Sacerdotium et Imperium: the Constantinian Renovatio according to the Greek Fathers, în Theological Studies, 32, 1971, pp.431 464.
BEAUJEU Jean, Les Apologètes et le culte du Souverain, în Le Culte des Souverains în l’Empire romain, Genève, 1973, pp.103 142.
BEAUMELLE DE LA Angliviel L., Remarques sur l’attitude d’Ammien Marcellin à l’égard du christianisme, în Mélanges d’Histoire Ancienne offerts à William Seston, Paris, 1974, pp.15 23.
BERANGER Jean, Etude sur Saint Ambroise: L’image de l’Etat în les sociétés animales, Examéron, V, 15, 51 52; 21; 66 72, în „Etudes de Lettres”, Lausanne, 5, 1962, pp.47 74.
BARNARD W. Leslie, Athanase et les empereurs Constantin et Constance, în Politique et Théologie chez Athanase d’Alexandrie. Actes du Colloque de Chantilly 23 25 septembre 1973, édités par Charles KANNENGIESSER, Paris, 1974, pp.125 143.
L’intolleranza negli apologisti cristiani con speciale riguardo a Firmico Materno, în „Cristianesimo nella storia”, 11, 1990, pp.505 521.
BERNARDI J., La lettre 104 de saint Basile. Le préfet du prétoire Domitius Modestus et le statut du clercs, în Recherches et tradition. Mélanges Patristiques offerts à H. Crouzel, Paris, 1992, pp.7 19.
BLANCHETIERE F., Aux sources de l’antijudaïsme chrétien, în RHPhR, 53, 1973, pp.353 398.
BLOD G., L’hérésie encratite vers la fin du IVe siècle, în Science Religieuse, Travaux et Recherches, 1944, pp.157 210.
BONAMENTE Giorgio, Potere politico ed autorità religiosa nel „De obitu Theodosii” di Ambrogio, în Chiesa e società dal secolo IV ai nostri giorni. Studi Storici in onore di P. Ilarius da Milano, I, Roma, 1979, pp.83 133.
BRANDON S.G.F., Jésus et les Zélots. Recherche sur le facteur politique în le christianisme primitif, traduction de l’anglais par Georges et Béatrice Formentelli, Flammarion, Paris, 1976.
BRAUCH Thomas, The prefet of Constantinople for 362 A.D.: Themistius, în Byzantion, 63, 1983, pp.31 76.
BURNS T., The Battle of Adrianople: A Reconsideration, în „Historia”, XXII, 1972, pp.336 345.
CALDERONE Salvatore, Teologia, politica, succesione dinastica e „consecratio” in éta constantiniana, în Entretiens sur l’antiquité classique, Genève, 19, 1973, pp.215 220.
CAMERON A., Gratien’s Repudiation of the Pontifical Robe, în JRS, 58, 1968, pp.96 102.
CAMUS P.M., Ammien Marcellin, témoin des courants culturels et religieux de la fin du IVe s., Paris, 1967, pp.246 264.
CARON P.G., L’intervention de l’autorité impériale în l’élection des évêques, în „Revue de droit canonique”, XXVIII, 1978, pp.76 83.
CATOIRE A., L’intervention des laïcs în l’élections des évêques, în „Echos d’Orient”, 1912, XV, pp.412 426.
CAZELLES Henri, Bible et Politique, în RechSR, 59, 1971, pp.497 530.
CECCHINI Felice P., Relazioni tra chiesa e stato secondo S. Ambrogio, în Miscellanea Francescana, Roma, LIII, I, 1953, pp.403 435.
CHASTAGNOL André, Les Espagnols en l’aristocratie gouvernamentale à l’époque de Théodose, în Colloq. CNRS Les Empereurs romains d’Espagne, Paris, 1965, pp.269 292.
CHRISTENSEN T., The so colled Edit of Milan, în „Classica et Medievalia”, 35,1984, pp.129 175.
CLERQ DE V.C., Ossius of Cordova and the Origins of Priscillianism, în „Studia patristica”, I, Paris, 1955, pp.601 606.
CONSOLINO Franca Ela, Teodosio e il ruolo del principe cristiano dal De Obitu di Ambrogio alle storie ecclesiastiche, în „Cristianesimo nella storia”, XV/2, 1994, 257 277.
CORBELLINI Cl., Sesto Petronio Probo e l’elezione episcopale di Ambrogio, în Rendiconti dell’Istituto Lombardo, Classe di Lettere e scienze morali e storiche, XIX, 1975, pp.181 189.
COURCELLE Pierre, Jugements de Rufin et de Saint Augustin sur les empereurs du IVe siècle et la défaite suprême du paganisme, în „Revue des Etudes Anciennes”, Bordeaux, 1969, pp.100 130.
CRACCO RUGGINI L., Ambrogio e le oposizioni anticattoliche fra il 383 e il 390, în „Augustinianum”, 14, 1974, pp.409 449.
CROKE B., Arbogast and the Death of Valentinian II, în „Historia”, XXV, 1976, pp.235 244.
GRESTOU Panayiotes, The ecumenical character of the first synod of Constantinople, 381, în „The Greek Orthodox Theological Review”, 27, 4, 1982, pp.359 374.
DAGRON Gilbert, L’Empire romain d’Orient au IVe siècle et les traditions politiques de l’hellénisme. Le témoignage de Thémistios, în „Travaux et Mémoires”, 3, Paris, 1968, pp.1 242.
Les moines et la Ville. Le monachisme à Constantinople jusqu’au concile de Chalcédoine (451), în „Travaux et Mémoires”, 4, 1970, pp.229 276.
DARROUZES Jean, Listes synaodales et notitiae, în REB, 28, 1970, pp.57 96.
DECKER De Daniel, La politique religieuse de Maxence, în „Byzantion”, XXXVIII, 1968, pp.472 562.
D’ELIA S., Ammiano Marcellino ed il cristianesimo, în „Studi Romani”, t.X, pp.372 390.
DEMONGEOT Emilienne, Modalités d’établissement des fédérés barbares de Gratien et de Théodose, în Mélanges d’Histoire Ancienne offerts à William Seston, Paris, 1974, pp.143 160.
DRĂGULIN Gheorghe, Sinodul II ecumenic şi unele personalităţi ale lui în cinstea milenară a Ortodoxiei româneşti, în „BOR”, XCIX, 7 8, 1981, pp.867 887.
DUPONT Cl., La politique de Julien à l’égard du christianisme en les sources littéraires des IVe et Ve siècles après Jésus Christ, în „Atti Accademia Romanistica Constantiniana”, 3, Perugia, 1979, pp.197 216.
DUVAL M.Y., L’Eloge de Théodose în la Cité de Dieu (V, 26, 1). Sa place, son sens et ses sources, în „Recherches Augustiniennes”, Paris, 4, 1966, pp.135 179.
Bellérophon et les ascètes chrétiens, Melancholia ou opium?, în „Caessarodunum”, II, 1968, pp.183 190.
Formes profanes te formes bibliques în les oraisons funèbres de saint Ambroise, în Christianisme et formes littéraires de l’Antiquité tardive en Occident, în Entretiens de la Fondation Hardt, 13, Vandoeuvre Genève, 1976, pp.235 291.
DVORNIK Francis, Empereur, popes and counciles, în „Dumbarton Oaks Papers”, VI, 1951, pp.3 23.
EBBINGHAUS A. Ernest, The date of Wulfila’s episcopal ordination, în „Neophilologus”, LXXV, 1991, pp.311 313.
EGGER R., Der erste Theodosius, în „Byzantion“, V, 1929 1940, pp.9 52.
EHRHARD A., The First two years of emperor Theodosius I, în „Journal Ecclesiastical History”, 15, 1964, pp.1 17.
ENSSLIN Wilhelm, La politica ecclesiastica dell’imperatore Teodosio agli inizi del suo governo, în „Nuovo Didaskaleion”, Catania, 2, 1948, 5 35.
Die Religionspolitik des Kaisers Theodosius d.Gr., în „Sitzungsberichte der Bayerischen Akademie der Wissenschaften”, Heft 2, München, 1953, pp.1 88.
FAIVRE Alexandre, DIBOUT Cécile, Les premiers chrétiens et l’armée, în „Notre Histoire”, 88, Avril 1992, pp.10 14.
FALCHI Gian Luigi, La legislazione imperiale circa i matrimoni misti fra cristiani ed ebrei nel IV secolo, în Atti dell’Accademia Romanistica Constantiniana, VII Convegno internazionale, Perugia, 1988, pp.203 211.
FALLER O., La data della consecrazione vescovile di Sant’Ambrogio, în „Ambrosiana”, Milano, 1942, pp.97 112.
FONTAINE Jacques, Les Chrétiens et le servie militaire în l’Antiquité, în „Concilium”, 7, 1965, pp.95 105.
L’Aristocratie occidentale devant le monachisme aux IVème et Vème siècles, în „Rivista di Storia e Letteratura religiosa”, XV, 1979, pp.28 53.
Le Culte des martyrs militaires et son expression poétique au Ier siècle: l’idéal évangélique de la non violence în le christianisme théodosien, în „Augustinianum”, 20, 1980, pp.141 171.
FOWDEN G., Bishops and Temples in the Earsten Roman Empire A.D. 320 435, în JTS, 1978, pp.53 78.
FREND William H.C., Monks and the end of the Greco Roman paganism in Syria and Egypt, în „Cristianesimo nella storia”, 11, 1990, pp.469 484.
GANSHOF François L., Saint Martin et le comte Avitianus, în Analecta Bollandiana, LXVII, Mélanges Paul Peeters I, Bruxelles, 1949, pp.203 223.
Note sur l’élection des évêques în l’Empire romain au IVe siècle et pendant la première moitié du Ve s., în „Revue internationale de droit de l’antiquité”, 1950, IV, pp.467 498.
GASSOWSKA B., Maternus Cynegius, Praefectus Praetorio Orientes and the Destruction of the Allat Temple in Palmyra, în „Archeologia”, 33, 1982, pp.107 123.
GAUDEMET Jean, La condamnation des pratiques païennes en 391, în Epektasis. Mélanges patristiques offerts au cardinal Jean Daniélou, publiés par Jacques Fontaine et Charles Kannengiesser, Beauchesne, 1972, pp.597 602.
Les relations entre le pouvoir politique et les communautés chrétiennes d’après le Code Théodosien, în Atti dell’Accademia romanistica constantiniana, 4, Perugia, 1981, pp.431 446.
L’Eglise et l’Etat au IVe siècle, în Studi in onore di A. Biscardi, I., Milan: Cisalpino Goliardica, 1981, pp.75 91.
Politique ecclésiastique et législation religieuse après l’Edit de Théodose I de 380, în Atti dell’Accademia romanistica constantiniana, VI Convego internazionale, Perugia, 1986, pp.1 22.
La législation anti païenne de Constantin à Justinien, în „Cristianesimo nella Storia”, 1990, pp.13 31.
GAUGAUD Dom, Les critiques formulées contre les premiers moines d’Occident, în „Revue Mabillon”, XXIV, 1934, pp.145 163.
GEANAKOPLOS J. Deno, Church and State in the Byzantine Empire: A reconsideration of the problem of Caesaropapism, în „Church History”, XXXIV, 1965, pp.381 403.
GLUSCHANIN E.P., Die Politik Theodosius I und die Hintergrund des Sogenannten Antigermanismus im Öströmischen Reich, în „Historia”, XXXVIII, 1989, pp.224 249.
GOTTLIEB Günther, Les évêques et les empereurs în les affaires ecclésiastiques du 4e siècle, în „Museum Helveticum”, 33, 1976, pp.38 50.
GOUILLARD, J., L’hérésie în l’Empire byzantin des origines au XIIe siècle, în „Travaux et Mémoires”, 1, 1965, pp.299 324.
GRIBOMONT Jean, Le Dossier des origines du messalianisme, în „Epektasis”, Pais, 1972, pp.611 625.
GRYSON, R., Elections épiscopales en Orient au IVe siècle, în RHE, t.LXXIV, 1979, pp.301 345.
Les élections épiscopales en Occident au Ier siècle, în RHE, 1980, pp.297 283.
GUILLET Jacques, Jésus et la Politique, în RechSR, 59, 1971, pp.531 544.
HADAS LEBEL Mireille, Le prosélitisme juif în les premiers siècles de l’ère chrétienne, în Les chrétiens devant le fait juif. Jalons historiques, Paris, 1979, pp.23 33.
HEATHER P., The Crossing of the Danube and the Gothic Conversion, în „Greek, Roman and Byzantine Studies”, 27, 1986, pp. 289 318.
HEIM François, L’influence exercée par Constantin sur Lactance; la théologie de la victoire, în Lactance et son temps. Recherches actuelles. Actes du IVe Colloque d’Etudes Historiques et patristiques, Chamailes, 21 23 septembre 1976, éditées par J. Fontaine et M. Ferrin, pp.155 741.
Les figures du prince idéal au IVe siècle: du type au modèle, în „Cahiers de Biblia Patristica”, 2, Strasbourg, 1989, pp.277 301.
HERMANN E., Ecclesia in republica. Die Entwicklung der Kirche von pseodo staatlicher zu staatlichinkor porierter Existenz, Frankfurt, 1980, pp.290 348.
HONIGMANN, E., Recherches sur les listes des Pères de Nicée et de Constantinople, în „Byzantion”, 11, 1936, p.429 449.
IVAN Iorgu D., Hotărârile canonice ale sinodului II ecumenic şi aplicarea lor de a lungul secolelor, în BOR, XCIX, 7 8, 1981, pp.821 866.
JANIN R., L’empereur en l’Eglise byzantine, în „Nouvelle Revue Théologique”, LXXVII, 1955, pp.49 60.
JUDGE E.A., The Earlist Use of Monachos (P.Coll. Youtie 77) for „Monk” and the Origins of Monasticism, în JAC, 20, 1977, pp.72 89.
JULLIEN C., Note gallo romaine, XCVII, sur Les relations de Saint Martin et l’autorité publique, în REA, XXIV, 1923, pp.49 55.
KING N.Q., The 150 Holy Fathers of the Council of Constantinople 381 A.D., în „Studia Patristica”, I, Berlin, 1957, pp.635 641.
LAMBERT C., Théodose, Saint Ambrosie et les juifs à la fin du IVe siècle, în Politique et religion en le judaïsme ancien et médieval, sous la résponsabilité de D. TOLLET, Paris, 1987, pp.77 84.
LEROUX J.M., Saint Jean Hrisostome: Les Homélies sur les Statues, în „Studia Patristica”, III, 19961, pp.233 239.
L’HUILLER P., Quelques remarques à propos des élections épiscopales en l’Orient bizantin, în REB, 1967, t.XXV, pp.101 105.
LIPPOLD A., Ursius und Damasus, în „Historia”, 14, 1965, pp.105 128.
MANFREDINI A.D., „Ad ecclesiam confugere”, „ad statuas confugere” nell’età di Teodosio I, în Atti dell’Accademia Romanistica Constantiniana, 6, Città di Castello, 1986, pp.39 58.
MAROT Hilaire, Les conciles romains des IVe et Ve siècle et le développement de la primauté, en 1054 1954. L’Eglise et les Eglises, Chevetogne, 1954, 209 240.
Unité de l’Eglise et diversité géographique aux premiers siècles, în L’Episcopat et l’Eglise Universelle, ouvrage publié sous la direction de Y. CONGAR et B.D. DUPUY, Paris, 1964, pp.565 590.
MARTROYE M.F., L’asile et la législation impériale du IVe au VIe siècle, în „Bulletin de la Société nationale des Antiquaires de France”, V, Paris, 1918, pp.159 246.
Le titre de Pontifex Maximus et les empereurs chrétiens, în Ιbidem, 1928, pp.192 197.
MENDIETA DE Amand, Damase, Athanase, Mélèce et Basile. Les rapports de communion ecclésiastique entre les Eglises d’Alexandre, d’Antioche et de Césarée de Cappadoce (370 379), în 1054 1950. L’Eglise et les Eglises, neufs siècles de douloureuse séparation entre l’Orient et l’Occident. Etudes et travaux offerts à Dom Lambert Beauduin, Editions de Chevetogne, Coll. Irénikon, 1954, pp.261 277.
METZ René, L’intervention de Théodose au deuxième concile oecuménique (Constantinople, 381), în „Etudes du droit canonique”, dédiées à Gabriel LE BRAS, t.I, Paris, 1965, pp.651 664.
MUNIER Charles, Les doctrines politiques de l’Eglise ancienne, în „Revue des Sciences Religieuses”, 62, 1, 1988, pp.42 53.
NATALI Alain, Christianisme et Cité à Antioche à la fin du IVe siècle d’après Jean Hrisostome, în Jean Hrisostome et Augustin. Actes du Colloque de Chantilly 22 24 septembre 1974, édités par Charles Kannengiesser, Paris, 1975.
NAUTIN Pierre, Les premières relations d’Ambroise avec l’empereur Gratien. Le „De fide” (livres I et II), în Ambroise de Milan. XVIe Centenaire de son élection épiscopale, Paris, 1974, pp.229 244.
NORTON M.A., Pape Damase; Leaders of Iberian Christianity, Boston, 1962.
ORGELS Paul, La première vision de Constantin (310) et le temple d’Apollon à Nîmes, în „Bulletin de la Classe des Lettres et des Sciences Morales et Politiques”, 5° série, t.XXXIV, 1948, pp.176 192.
PACHOUD François, Le rôle du providentialisme în le conflit de 384 sur l’autel de la Victoire, în „Museum Helveticum”, 40, 1983, pp.197 206.
L’intolérance chrétienne vue et jugée par les païens, în „Cristianesimo nella Storia”, 11, 1990, pp.545 577.
PALANQUE Jean Rémy, L’empereur Gratien et le grand pontifcat païen, în „Byzantion”, VIII, 1933, pp.41 47.
PAPOULIDIS C., La place de l’empereur à Byzance pendant les conciles oecuméniques, în „Byzantion”, 3, 1971, pp.125 133.
PAVAN M., La battaglia di Adrianople (378) e il problema gotica nell’impero romano, în „Studi Romani”, XXVII, 1979, pp.153 165.
PERI Vittorio, La dénomination de patriarche în la titulature ecclésiastique du IVe au XVIe siècle, în „Irénikon”, LXIV, 1991, pp.359 364.
La Chiesa di Roma e le missioni „Ad gentes” (sec.VIII IX), în Il primato del vescovo di Roma nel primo millenio, sous la dir. de M Maccarrone, Lib. ed. Vaticana, 1991, pp.567 642.
PETIT P., Sur la date du „Pro templis de Libanius”, în „Byzantion”, XXI, 1951, pp.285 310.
PETRITAKIS M. Jean, Interventions dynamiques de l’empereur de Byzance en les affaires ecclésiastiques, în „Byzantion”, 3, 1971, pp.137 146.
PIETRI Charles, Mythe et réalité de l’Eglise constantinienne, în Les quatre fleuves, Paris, 1974, pp.22 39.
PITSAKIS G. Constantin, La „ΣΥΝΑΛΛΗΛΙΑ”, principe fondamental des rapports entre l’Eglise et l’Etat. (Idéologie et pratique byzantines et tranformations contemporaines), în „Kanon”, 1991, pp.17 35.
RABELLO Alfredo M., Il problema dei matrimoni fra ebrei e cristiani nella legislazione imperiale e in quella della Chiesa (IV V secolo), în Atti dell’Accademia Romanestica Constantiniana, VII Convegno internazionale, Perugia, 1988, pp.213 217.
ROSEN Klaus, Ilario di Poitiers e la relazione tra Chiesa e lo Stato, în Giorgio BONAMENTE, I Cristiani e l’Impero nel IV secolo, Roma Macerata, 1988, pp.63 74.
ROUGE J., La législation de Théodose contre les hérétiques. Traduction de CTh XVI, 5, 6 24, în Epektasis, Mélanges J. Daniélou, Paris, 1972, pp.635 633.
ROWE A., The great Serapeum of Alexandria, în „Bulletin of the John Rylands Library”, 398, 1957, pp.485 520.
SCHWARTZ Z., La fin du Sérapeum d’Alexandrie, în American Studies in Papyrology, vol. I, Essays in Honor of C.B. Welles, New Haven, 1966, pp.97 111.
SCICOLONE S., I presupposti politici della polemica di Giuliano contra o cristiani, în Religione e politica nel mondo antico, par M. SORDI, Milano, 1981, pp.223 236.
SIMON Marcel, La polémique antijuive de Saint Jean Hrisostome et le mouvement judaïsant d’Antioche, în Recherches d’histoire judéo chrétienne, 1967, pp.140 153.
SORDI Marta, La concezione politica di Ambrogio, în Giorgio BONAMENTE, op.cit., pp.143 154.
STIERNON D. et L., Gotthia, în DHGE, XXI, Paris, 1986, col.862 863.
SZIDAT J., Die Usurpation des Eugenius, în „Historia”, XXVIII, 1979, pp.487 508.
THELAMON Françoise, L’Empereur idéal d’après l’Histoire ecclésiastique de Rufin d’Aquilée, în „Studia patristica”, X, 1970, pp.310 314.
Sérapis et le baiser du soleil. Les truquages du Sérapeum d’Alexandrie selon Rufin et Quodvultdeus, în Antichità Altoadriache, Udine, 5, 1974, pp.227 317.
Destruction du paganisme et construction du royaume de Dieu d’après Rufin et Augustin, în „Cristianesimo nella storia”, 11, 1990, pp.523 544.
TURNER, C.H., Documents. Canons attributed to the Council of Constantinople A.D. 381, together with the names of the bishops, from two Patmos mss PoB’ Po’, în „The Journal of Theological Studies”, XV, 1914, pp.161 178.
VAILHE S., Les origines de l’Eglise de Constantinople, în „Echos d’Orient”, 10, 1907, pp.287 295.
VALDENBERG Vladimir, Discours politiques de Thémistés în leur rapport avec l’antiquité, în „Byzantion”, I, 1924, pp.557 580.
VISMARA Giulio, Ambrogio e Teodosio: I limiti del potere, în „Studia et Documenta Historiae et Iuris”, LVI, 1990, pp.256 269.
VOGEL Cyrille, Unité de l’Eglise et pluralité des formes historiques d’organisation ecclésiastique, du IIIe au Ve siècle, în L’Episcopat et l’Eglise universelle…, pp.591 636.
VOGLER Chantal, Les juifs dans le Code Théodosien, în Les Chrétiens devant le fait juif. Jalons historiques, Paris, 1979, pp.35 74.
WARD J.H., The Notitia Dignitatum, în „Latomus”, XXXIII, 1974, pp.397 434.
WILLEBRANDS J., Le Concile de Constantinople de 381, IIe oecuménique. Son importance et son actualité, în „Irénikon”, LIV, 1981, p.163 191.
E. WIPSZYCKA, Les ressources et les activités économiques des Eglises en Egypte du IVe au VIIIe siècle, Bruxelles, 1972.
……………….
Pr. Dorin
Romeo-Valentin Muscă, “Ortodoxia Mioriţică”
Este o carte de eseistică teologico-culturală a unui teolog ortodox român în plină afirmare. Are 84 de pagini în format pdf, o găsim aici,şi a fost editată în 2006.
Despre autorul cărţii:
Romeo-Valentin MUSCĂ – născut la 4 septembrie 1967 la Odobeşti – Vrancea. A studiat între 1988-1993 la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti. A urmat în paralel, între 1991-1994, cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti.
Din 1994 a făcut cercetări la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii Pontificale Mizericorde din Fribourg (Elveţia) unde a obţinut, în 2000, un doctorat în teologia latină medievală. Între 2001-2004 a făcut cercetări post-doctorale la Facultatea Autonomă de Teologie Protestantă de la Universitatea din Geneva, pregătind o lucrare despre gândirea religioasă românească din secolul al XX-lea.
Lucrări publicate:
Essai sur la pensée eucharistique médievale latine. Regarde ortodoxe, Ed. Pallas, Focşani, 2004;
Biserici mutilate. O radiografie a patrimoniului religios din Ţara Vrancei şi Ţinutul Putnei, Ed. Pallas, Focşani, 2006;
Ortodoxia mioriţică. Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand, Ed. Pallas, Focşani, 2006;
În pregătire:
Essai sur la pensée religieuse roumaine du XXe siècle;
Rezistenţa anticomunistă din Ţara Vrancei;
Pr. Dorin
Dialogul iconic: un interviu cu Fericitul Ghelasie de la Frăsinei
Îl găsiţi aici, în format pdf, 15 p.
Pr. Dorin.
